Vremea rece din această săptămână a condus la o creștere considerabilă a consumului de gaze, și implicit a cererii, volumele tranzacționate pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) atingând miercuri maximele ultimelor luni.
Prețurile gazelor de pe piețele spot au coborât săptămâna trecută sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic și cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor), în urma umplerii depozitelor existând un surplus de gaze pe piața internă. Și volumele tranzacționate au crescut, existând zile în care aproximativ o treime din producția internă vânzându-se pe aceste piețe.
Umplerea depozitelor de înmagazinare gaze autohtone încă din prima parte a lunii octombrie și gradul ridicat de înmagazinare din Ungaria au înjumătățit importurile de gaze efectuate de România via Bulgaria începând cu această lună.
Companiile maghiare au importat în luna iunie peste 2 TWh de gaze din România, un volum record, în timp ce exporturile către companiile românești au scăzut la doar 84 GWh, cel mai redus nivel din ultimul an. O cantitate mai redusă a fost înregistrată ultima dată în septembrie 2022, relevă date analizate de Profit.ro.
O parte din cantitățile de gaze importate de statul vecin din Federația Rusă, respectiv cele aduse prin gazoductul TurkStream, tranzitează sistemul național de transport al României înainte de a ajunge în Ungaria.
România este marți exportator net de gaze pentru prima dată în ultimul an și în premieră pentru sezonul de iarnă, din Bulgaria, intrând 11,4 milioane mc, în timp ce în Ungaria ajung 6 milioane mc, iar alți 6,4 milioane mc în Republica Moldova.
Livrările de gaze rusești către Europa de Est prin Turk Stream s-au majorat de la 1 decembrie cu 40% sau aproximativ 135 GWh/zi, o parte din cantitățile suplimentare ajungând, în urma tranzacțiilor și swap-urilor efectuate, în Republica Moldova și Ucraina, care importă gaze atât prin România, cât și prin Ungaria.
Prețul gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât miercuri sub 1.000 de lei/MWh, nivel înregistrat ultima dată în urmă cu 2 săptămâni, când trader-ii au limitat cantitatea de gaze intrată în România, ca urmare a faptului că prețul din România ajunsese cu 90 de euro sub cel de pe cea mai importantă bursă regională, cea CEGH din Austria. Diferențialul de preț dintre cele 2 piețe a ajuns din nou la 80 de euro/MWh pe 29 august, ceea ce a condus din nou la o înjumătățire a importurilor destinate pieței autohtone.
O bună parte din gazele importate de Ungaria din Rusia tranzitează România.
Importurile de gaze destinate pieței interne s-au majorat începând cu acest weekend după scăderile considerabile din ultimele zile ale săptămânii trecute, ajungând sîmbătă la nivelul de 45 GWh, cu 11,5 GWh sub cel de miercuri, însă cu peste 5 GWh mai mare decât cel de marți. Luni dimineață, Transgaz estima un nivel al importurilor destinate pieței interne pentru această zi de aproximativ 36 MWh.
Gazprom sau traderii care au contracte cu gigantul rus au decis să reducă volumele de gaze alocate României. Potrivit unor surse Profit.ro din piață, în această situație nu se află numai România, ci și Bulgaria și Grecia.
Prețul spot al gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu aproape 20% joi, ziua în care [importurile de gaze prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă s-au redus considerabil]. Comparativ, pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețul spot al gazului s-a apreciat joi doar cu 1,3%.
Importurile de gaze rusești destinate pieței interne au fost sistate brusc astăzi, în România intrând în prezent doar gazele de tranzit care ajung în Ungaria.
De la începutul conflictului militar din Ucraina, România a importat din Rusia, pe cele două rute disponibile, cea ucraineană și cea bulgară, peste un TWh de gaze, reprezentând 18,7% din consumul intern din această perioadă.
Marți, ziua posterioară escaladării conflictului ruso-ucrainean, a fost prima zi din acest an în care România nu a intrat fizic niciun metru cub de gaz din Ungaria. Importurile din Ucraina, de fapt din Rusia cu livrare la granița ucraineană, în schimb au atins un nivel record al ultimului an, de circa 57 GWh.
Rezervările de capacitate de import gaze naturale efectuate pentru luna februarie sunt cu 2,25% peste cele aferente lunii ianuarie, însă cu 16,7% sub cele efectuate pentru ultima lună a anului trecut, reiese din datele analizate de Profit.ro. În timp ce rezervările prin punctul de interconectare de la Negru Vodă cu Bulgaria au scăzut de la 105 GWh/zi în decembrie 2021 la 10,5 Gwh/zi, cele din punctul Isaccea (pe granița cu Ucraina), care erau inexistente în decembrie 2021, au crescut de la 48 GWh/zi în ianuarie la 56,8 GWh/zi în februarie.
La începutul lunii decembrie, Profit.ro avertiza că, “în momentul în care România va începe să importe gaz din Ungaria, va deveni cap de traseu atât în ceea ce privește gazul importat prin Negru-Vodă (din TurkStream via Bulgaria), cât și în ceea ce privește gazul importat din Ungaria și Austria, ceea ce va conduce la formarea pe piața autohtonă a celui mai ridicat preț regional”.
Anul nou vine cu o veste bună și cu una proastă pentru siguranța alimentării cu gaze a României. Veste bună este că s-a efectuat, pentru prima dată în ultimii ani, rezervare de capacitate de import pe punctul de interconectare Isaccea-Orlovka cu Ucraina, însă vestea proastă este că nu s-a mai rezervat o cantitate semnificativă prin cel mai important punct de interconectare, cel de la Negru Vodă cu Bulgaria. Astfel, în total, pentru luna ianuarie, a fost rezervată în cele 4 puncte de interconectare funcționale o capacitate totală de aproximativ 138,5 GWh/zi, cu o cincime sub nivelul rezervărilor efectuate pentru luna decembrie.
De-abia a început iarna și nivelul importurilor nete de gaze plus cantitățile extrase din depozite acoperă peste 50% din consumul intern, în prezent volumul producției interne situându-se sub cel cumulat al celor două surse alternative (importuri și gaze extrase din înmagazinări).
România și-a redus în 2020 importurile de gaze cu 20%, de la recordul istoric înregistrat în 2019, de 28,93 TWh, la 23,18 TWh, plătind pentru acestea o sumă aproape de două ori mai redusă decât cea achitată în 2019. Importurile din Federația Rusă au rămas relativ constante, micșorarea intrărilor fiind mult mai evidentă pe punctul de interconectare cu Ungaria, începând mai ales cu jumătatea a doua a anului, în principal ca urmare a inversării evoluției prețurilor pe cele două piețe.
România a reluat începând de vineri, așa cum anticipa Profit.ro, importurile de gaze din Ungaria, acestea depășindu-le în volume pe cele din Ucraina, pentru a putea acoperi majorarea consumului determinată de răcirea bruscă a vremii.
Prețurile futures ale gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) au coborât, în urma introducerii programului de ofertare de gaze (gas realease program), sub cele de pe bursa austriacă CEGH, ceea ce a determinat o scădere abruptă a importurilor pe ruta maghiară, care au dispărut practic în luna septembrie. Tendință care va continua cel puțin pe termen mediu și scurt. Motivul: pe piața internă există o supraofertă de gaze, pe lângă producția autohtonă, de aproximativ 255 GWh/zi, fiind aproape pline și depozitele de gaze.
Controversata ordonanță 114/2018, pericolul unei întreruperi a livrării de gaze rusești prin Ucraina, declinul natural al producției, dar și impunerea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a unei obligativități de înmagazinare mai ridicate au majorat cu peste 78% cantitățile de gaze importate de companiile din România în 2019, comparativ cu anul precedent. Astfel, importul de gaze al a atins un nivel istoric record, de 28,93 TWh, echivalentul a 27% din producția internă.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, continuă să rămână opac cu privire la relația cu Ucraina, șeful companiei, Ion Sterian, spunându-i public astăzi premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația în această privință doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".